Reguli de comportament pe internet

Exista, ca in viata de zi cu zi, o serie de reguli de comportament pe internet.Te-ai fi gandit vreodata ca exista si asa ceva?...

1. NU DERANJATI O PERSOANA CARE ARE STATUS "OCUPAT" (BUSY). Daca persoana cu care vreti sa vorbiti este o persoana pe care o cunoasteti din vedere sau comunicati cu ea din interes de serviciu este recomandat sa nu insistati sa vorbiti cu ea. Daca persoana este cineva apropiat care se afla la servici este posibil ca statusul sa va avertizeze ca se afla alaturi de un alt coleg lucrind la calculator iar mesajele dumneavoastra nu ar face decit sa o deranjeze din ceea ce lucreaza in acel moment.

2. UN CUVANT SCRIS NU ARE INTOTDEAUNA ACELASI SENS CA UN CUVANT VORBIT. Nu uitati regula de baza: mesageria instanta nu este un mod de comunicare instanta a tonalitatii vocii dumneavoastra. De exemplu, tastarea cuvantului bine poate avea mai multe intelesuri in functie de tonul vocii pe care il rostiti: sarcastic, de confirmare, de nepasare. Daca vreti sa confirmati un lucru sau sa dati de inteles ca ati priceput cuvintele celuilalt este recomandat sa folositi cuvantul ok mai degraba decit bine.

3. NU PORNITI CERTURI PRIN MESSENGER. Daca sunteti in mijlocul unei conversatii care va poate face sa marturisiti celeilate persoane lucruri pe care altfel nu va simtiti confortabil sa i le reprosati este recomandat sa nu le comunicati prin messenger. Nu numai ca o cearta va va distrage atentia de la ceea ce lucrati, daca sunteti la serviciu, dar cuvintele dumneavoastra ar putea fi intelese total gresit decit ati intentionat sa fie. Mai mult de atit veti avea tendinta sa tastati mai repede.

4. NU TRIMITETI MESAJE IN MASA. Chiar daca ati gasit un site care v-a placut sau pur si simplu vreti sa anuntati ca aveti un produs de vanzare nu este recomandat sa trimiteti acest mesaj tuturor oamenilor din lista messenger-ului doar pentru ca este la indemina. La fel ca si mesajele de email nesolicitate aceasta practica se numeste spim (spam on instant messenger) sau mass message si este considerata o forma de agresiune pe internet. Chiar daca primiti un link catre un site si vi se cere sa i-l dati mai departe amicilor din lista, ignorati astfel de mesaje si nu le propagati. Linkurile pe care le primiti prin mesageria instanta de la necunoscuti pot fi la fel de periculoase ca si un mesaj de email infectat cu virusi iar trimiterea lor mai departe va face mai multe victime in rindul celor care nu sunt avizati.

5. NU FOLOSITI ALERTE (BUZZ) IN EXCES. Daca persoana cu care vorbiti nu mai raspunde la citeva din mesajele dumneavoastra nu insistati cu alertele vizuale sau auditive mai mult de o avertizare. Este posibil ca persoana sa fi plecat inopinat de linga calculator sau sa fie retinuta de un coleg. Alertele auditive nu ar face decit sa ii deranjeze pe ceilalti colegi ai ei daca boxele sunt in functiune.

Securitatea pe internet

Datele existente pe hard-discul unui calculator sunt de multe ori mai valoroase decât calculatorul însuşi, de aceea păstrarea lor în siguranţă trebuie să fie foarte serios avută în vedere. Pe de altă parte chiar dacă nu avem date importante pe harddisc infectarea calculatorului cu un virus informatic sau alt program de tip "malware" (prescurtare de la "malicious software", programe care fac rău, nocive) duce de cel mai multe ori la scăderea performanţei sistemu lui

şi chiar la imposibilitatea de a rula unele programe.

Mai puţini de jumătate din utilizatorii adulţi de internet din UK consideră că sunt responsabili cu protejarea datelor personale online.

Din cei 2441 oameni intervievaţi unul din şase au considerat că responsabilitatea este a băncilor.Studiul, necesar unei campanii pentru siguranţa online organizată de guvern, a constatat că 12% au fost victimele fraudei online anul trecut, având o pierdere medie de £875.
Acelaşi număr (5%) au suferit pierderi în urma cumpărăturilor online ca şi cum li s-ar fi furat geanta, p
Timp şi
Studiul, realizat de Get Safe Online împreună cu website-ul BBC News, marchează începutul săptămânii de ajutare a populaţiei să conştientizeze existenţa problemelor online.Internetul este acum lumea reală. Nu acuzăm poliţia atunci hoţii ne sparg casa şi trebuie să ne asumăm răspunderea pentru activităţile online în aceeaşi măsură în care ne protejăm casa şi maşina.Aproximativ 48% din utilizatorii chestionaţi online consideră că sunt responsabili în primul rând pentru siguranţa online a datelor personale.Unul din şase considera că întreaga responsabilitate este a băncii, în timp ce 13% credeau că este a furnizorului de servicii internet.Cu 93% din utilizatorii de internet zilnic online nu mai este suficient să presupunem că tehnologia va fi suficientă. Un computer nu este ca o maşină de spălat la care apeşi un buton şi o foloseşti până se strică. Se aseamănă mai mult unei maşini care necesită timp şi efort pentru a fi întreţinută.Studiul – Securitatea pe Internet: Starea Naţiunii – a avut ca scop punerea în evidenţă a problemelor legate de securitatea online. Acesta a fost organizat de Get Safe Online, o asociere între guvern, Serious Organised Crime Agency şi firme private cum sunt eBay şi BT.Site-urile spoof
Pe lângă cei 5% care au fost victime ale fraudelor în urma cumpărăturilor online anul trecut, 3% au fost victime ale furtului de identitate iar la 4% li s-au furat datele contului bancar sau cărţii de credit.Unii utilizatorii s-au confruntat cu mai mult de doar una dintre aceste probleme.
Cumpărătorii trebuie să fie convinşi să se educe înainte de a începe cumpărăturile. eBay are un centru de securitate care oferă informaţii, tutoriale, dar cea mai mare încercare este să determine oamenii să le citească. La fel ca oamenii care cumpără un aparat video cu un manual de instrucţiuni tot aşa trebuie să se manifeste mentalitatea şi pe internet.Fiind foarte popular pe internet eBay este tot mai des ţinta atacurilor infractorilor. Conturi care au un feedback pozitiv sunt furate şi folosite pentru a înşela cumpărătorii. Tot mai multe site-uri spoof, care arată la fel cu site-ul eBay, sunt create pentru a sustrage datele conturilor eBay şi a vinde bunuri inexistente.Site-ul de licitaţii a creat o serie de instrumente pentru protecţia utilizatorilor, inclusiv o adresă la care se pot trimite e-mail-uri suspecte pentru a le verifica validitatea. De asemenea oferă un toolbar cu download gratuit care le permite utilizatorilor să vadă dacă se află pe un site eBay adevărat sau fals.Raportarea
Alte descoperiri cheie ale studiului arată că 18% au răspuns la mesaje spam. Alţi 10% au făcut clic pe un link dintr-un mesaj spam.Aproximativ 50% nu au instalat anti-spyware, iar 13% din utilizatorii de broadband nu au instalat un firewall pe calculator.
53% din cei chestionaţi susţin că ar trebui să existe un test standard pentru securitatea pe internet, asemănător testului pentru condusul maşinii.De asemenea unul din zece utilizatori care a fost victima unei fraude nu a raportat-o la poliţie. Aceasta înseamnă în jur de 148 000 crime online în ultimele 12 luni.efort ortofelul sau telefonul mobil.